“Vurshets – a green experience” s-a chemat. A avut loc in Bulgaria, intre 6 si 13 aprilie si a adunat laolalta tineri din 4 tari – Polonia, Austria, Romania si Bulgaria, fiecare reprezentand o organizatie sau un grup informal din tara lor – Lama, BYP, un grup informal din Vidin si United Games Austria. Toti stransi in mica localitate baln
eoclimaterica Vurshets pentru a discuta probleme de mediu si pentru a aduce o schimbare pozitiva in lumea in care traim cu totii. Cam de la asta s-a pornit totul.
Noi, romanii am plecat inca de pe 5 aprilie din Gara de Nord, stransi imediat dupa Paste care din cate un colt de tara, pentru a ajunge a doua zi la 6 dimineata in Sofia. Acolo a inceput aventura. Nu stiu daca cineva mi-a citit gandurile, si anume cele ce tin de faptul ca vreau sa vad peisaje si sa vizitez cat mai multe locuri, dar intamplarea a facut sa luam trenul gresit si sa mergem prin Bulgaria vreo ora si jumatate in directia Burgas, adica spre mare. Frumoase peisaje. Asa ca am reusit sa ajungem in
Vurshets, la munte, abia spre seara.
Prima zi in Bulgaria si in Vurshets nu a fost tocmai ce ne asteptam noi. Ploua, era frig, eram obositi, trecuseram prin mult prea multe. Si totusi reuseam sa zambim inca. Seara, cand i-am cunoscut pe toti ceilalti participanti ne-am revenit. Oameni deschisi, veseli, la fel de obositi ca si noi, dar totusi cu chef de vorba si de comunicare. Cum sa mai stai posomorat cand ai in jurul tau asemenea prieteni. Seara s-a incheiat cu dans si cantece la chitara.
Urmatoarea zi aveam sa intram in actiune. Deja ne cunosteam, mai trebuia sa spunem ce asteptari avem de la proiect, ce vrem sa obtinem si ce temeri avem. Au urmat prezentari despre problemele de mediu, incalzirea globala, politicile de mediu din tarile participante, discutii despre ce e de facut, solutii si modalitati in care noi, oameni de rand putem ajuta. Ideea de baza a proiectului si al proiectelor de acest fel este ca numai incepand de la tine, ca individ, vei reusi apoi sa schimbi ceva si la nivel global. Am fost 24 de tineri ce au avut un rol important, acela de mesageri ai schimbarii pe care fiecare din noi o poate realiza in lume.
Pentru ca eram intr-un oras nou, am avut parte si de un joc de orientare in Vurshets. Un fel de quest. 3 echipe, 2 ore la dispozitie, mai multe task-uri de indeplinit. Go! Astfel, am avut de gasit statuia lui Vasil Levski, care a fost un revolutionar ce a pornit miscarea de eliberare a bulgarilor de sub domnia otomana, am avut de cumparat o Banitsa, care este un fel de placinta cu branza, prajitura traditionala in Bulgaria, am numarat brandurile de bere din oras, am aflat ca la baile locale programul de functionare este separat pentru barbati si femei, am cumparat lumanari din biserica din localitate, unde cea de acolo s-a aratat foarte incanatata de faptul ca eram romani. Ma
i mult, in cautarile noastre am reusit sa convingem un localnic sa ne duca cu masina pana in centru. Bun rezultat atunci cand nu stii limba si cel cu care discuti nu cunoaste engleza. In final am ajuns pe platoul din parcul rezervatie naturala, un loc extrem de frumos si linistitor. Merita efortul de a urca 15 minute pe drum de munte.
Scopul final al proiectului era ca in ultima zi sa facem o actiune de curatenie in parcul local si pe albia raului ce trece prin oras. Pentru asta ne-am concentrat eforturile pe realizarea de postere care sa demonsteze ca actiuni responsabile privind mediul si practicile verzi sunt oricand binevenite si chiar ajuta. Mai mult, am realizat si niste videoclipuri care sa ii faca pe oameni sa realizeze ca avem o singura lume si este datoria noastra sa o pastram curata, deci vie.
Ai in continuare clipurile, varianta cu picnicul si varianta cu interviurile. Tu in ce lume vrei sa traiesti?
Bine-nteles, in toate zilele am combinat munca si distractia, am avut parte si de o excursie intr-un loc superb si care iti ia rasuflarea – Belogradchik.
Nu au lipsit nici serile traditionale. Astfel, vecinii bulgari ne-au gatit banitsa si ne-au dat sa gustam rakia, polonezii ne-au imbiat cu dulciuri excelente, cu bigos-ul (un fel de verza cu carne) extrem de gustos, cu berea Zubr si vodka Zubrowka, iar austriecii ne-au facut sa radem cu dansul lor, ne-au gatit snitzel si ne-au servit cu Schnapps. Cat despre noi, romanii – tuica, mamaliga cu branza si dansuri – Ciuleandra a fost vedeta serii. Intr-un cuvant, multiculturalitate. Si multa, multa distractie si buna dispozitie.
La final nu pot spune decat ca a fost o experienta extraordinara, primul meu exchange, dar sper din tot sufletul ca vor mai urma destule de acum inainte.
Bonusul a fost ziua de 14 aprilie, cand inainte de a lua trenul inapoi spre casa am avut cateva ore la dispozitie sa vizitam Sofia. Impresia mea este ca e un oras incantator, plin de istorie si care merita revizitat.
Va las cu poze. Multe poze, multumita lui Mirek, polonezul fotograf de serviciu.
Cristiana va saluta.